Vitaminele hidrosolubile

12.10.2015 10:49

 

 

  Vitaminele hidrosolubile sunt solubile in apa. Ele ajuta la eliberarea de energie in organism, intarziind aparitia oboselii. De asemenea au rol in mecanismele de aparare a organismului impotriva infectiilor si noxelor chimice.

            Vitamina B1 (tiamina) se gaseste in alimente de origine vegetala: boabe de cereale (mai ales in invelisul extern), paine neagra, paine intermediara, leguminoase uscate, legume (salata verde, spanac, varza, conopida), nuci, alune, drojdie de bere. Alimente de origine animala mai bogate in vitamina B1 sunt: ficat, inima, carne slaba de porc, galbenus de ou. O mica parte poate fi sintetizata la nivelul intestinului gros de catre flora intestinala.

            Scaderea sa in organism determina aparitia unor tulburari nervoase: insomnie, iritabilitate, dureri si furnicaturi in membre.

            Lipsa vitaminei duce la aparitia unei boli grave numite beri-beri, caracterizata prin paralizia membrelor inferioare si tulburari ale functiei inimii.

            Vitamina B2 (riboflavina) se gaseste in drojdie de bere, albus de ou, carne slaba, peste, ficat, rinichi, inima, lapte, nuci, caise uscate, legume verzi.

            In organism ajuta la crestere, la metabolismul proteinelor, creste rezistenta organismului fata de microbi si toxine.

            Carenta in aceasta vitamina duce la aparitia de leziuni la nivelul limbii, al buzelor, al pielii fetei, produce tulburari de vedere, scade rezistenta la infectii, la efort.

            Vitamina PP (niacina) se gaseste mai ales in alimente de origine animala: ficat, rinichi, plamani, creier, muschi. Alimente vegetale care contin aceasta vitamina sunt: cerealele nedecorticate, ciupercile, arahidele, drojdia de bere. Poate fi sintetizata si de catre organism, dintr-un aminoacid numit triptofan.

            Vitamina PP participa la unele procese metabolice, are rol in metabolismul glucidelor si proteinelor, ajuta la functionarea normala a unor glande cu secretie interna si a sistemului nervos.

            Lipsa vitaminei PP determina tulburari digestive, nervoase, cutanate (pelagra).

            Vitamina B6 (piridoxina) se gaseste in ficat, rinichi, splina, creier, lapte, tarate de cereale, varza, spanac, mere, struguri, drojdie de bere.

            In organism intervine in sinteza hemoglobinei, ajuta la functionarea celulelor nervoase, favorizeaza cresterea, participa la procesul de transformare a triptofanului in vitamina PP.

            Lipsa acestei vitamine din organism determina ingrosarea peretelui arterial prin depunerea colesterolului, anemie, scaderea rezistentei la infectii.

            Vitamina B12 (ciancobalamina) se gaseste mai ales in ficat, rinichi, creier, oua, lapte.

            Ia parte la sinteza hemoglobinei si are rol protector pentru celula hepatica, impiedicand depunerea grasimilor la acest nivel.

            Lipsa ei din organism duce la aparitia anemiei pernicioase (anemie si tulburari nervoase grave).

            Vitamina C (acidul ascorbic) se gaseste in alimente de origine vegetala: cartofi, ardei gras, rosii, varza, salata verde, spanac, patrunjel, macese, coacaze, capsuni, fragi, lamai, portocale si in alimente de origine animala: ficat si lapte.

            Vitamina C are rol in procesele metabolice celulare, ajuta la apararea organismului impotriva infectiilor, la vindecarea plagilor, impiedica hemoragiile, previne anemia, creste apetitul.

            Lipsa ei din organism scade rezistenta la infectii, determina aparitia sangerarilor la cele mai mici traumatisme. In caz de carenta severa apare boala numita scorbut (anemie, inflamatii si sangerari ale gingiilor, hemoragii articulare, periarticulare sau in organele interne).

            Vitamina P (citrina) se gaseste in citrice (mai ales lamai), struguri, macese, varza, patrunjel. Este foarte sensibila la tratamentul termic.

            In organism are rol in permeabilitatea si rezistenta capilarelor.

            Lipsa ei din organism slabeste peretii capilarelor si determina aparitia hemoragiilor.

            Vitaminoterapia este in primul rand o medicatie de substitutie. Administrarea vitaminelor se face selectiv, scopul fiind acela de a furniza organismului acea vitamina care este responsabila de aparitia manifestarilor ce se incadreaza in hipovitaminoze sau avitaminoze specifice.

            Vitaminele sunt utile in limita necesitatilor organismului obisnuit, satisfacute prin aport alimentar. Stari de hipovitaminoze moderate pot aparea la copiii mici si la femeile gravide, la care starea fiziologica creste necesitatea in vitamine.

            Anumite boli specifice, unele medicamente, alcoolismul cronic si tulburarile de comportament ale varstei inaintate sau ale bolnavilor psihotici constituie alte cauze de hipovitaminoze. In aceste cazuri este necesara suplimentarea medicamentoasa, prin preparate polivitaminice echilibrate si in cazuri speciale prin anumite vitamine.

            De asemenea, vitaminele sunt folosite si ca adjuvante in tratamentul diferitelor boli, influentand favorabil evolutia lor.

            Este important de retinut ca vitaminele, ca orice medicament, pot provoca si efecte toxice. Atrag atentia vitaminele liposolubile care, administrate in doze mari, conduc la hipervitaminoze, al caror tablou clinic este de cele mai multe ori mai sever decat cel al carentei.

            Din toate acestea rezulta ca alimentatia trebuie sa fie echilibrata pentru a reduce cat mai mult aparitia bolilor de carenta. De retinut ca acest echilibru nu este insa posibil fara prezenta vitaminelor.

 

Înapoi